Starea de criză psihologică

Criza psihologica este descrisă ca o schimbare rapidă a stării funcţionale a individului, de cele mai multe ori survenită într-o situaţie contextuală neobişnuită pentru persoana care o trăieşte şi care se manifesta în plan emoţional sau comportamental. Reacţia subiectivă, emoţională, la evenimentul declanşator compromite stabilitatea şi abilitatea individului de coping şi de funcţionare”. Crizele repezintă puncte de cotitură în viaţa unui om. După o situaţie de criză omul nu mai poate rămâne la fel.

In starea de criza psihica se ajunge ca urmare a unui cumul de factori, ea poate fi efectul unui lant de evenimente. Imaginea de sine negativă, stima de sine scazută (tin sa mentionez ca stima de sine este un concept complex care implica o multitudine de factori; stima de sine nu „se crseste” pur si simplu, ci transformam anumite aspecte cognitive – scheme congitive -, pozitivam imaginea de sine intr-un mod realist, gasim plusurile, abia apoi ca urmare a lucrului cu acesti factori creste si stima de sine; „cresterea stimei de sine” este o reactie in lant, umarea a aducerii in prim plan a mai multi factori), lipsa suportului familial poate duce la alunecarea în capacana depresiei şi a crizei psihice.

Psihiatrul Radu Vraşti ne spune că într-o situaţie de criză individul parcurge mai multe etape, astfel:

  1. etapa de impact – momentul în care apare un eveniment traumatic (un eveniment pe care persoana l-a trait in mod traumatic) ce surprinde individul şi acesta raspunde automat cu propria rutina de rezolvare a problemelor;
  2. etapa de recul, individul constată că nu poate depăşi problema prin mijloacele şi strategiile pe care le are, iar tensiunea emoţională creşte proporţional cu eşecul perceput de individ;
  3. etapa post-traumatică, pe fondul creării anxietăţii şi destructurării emoţionale, individul caută să mobilizeze toate resursele disponibile şi să rezolve problema chiar şi într-un mod impropriu;
  4. etapa de criză activă în care individul constată că este depăşit, problemele rămân nerezolvate, iar tensiunea şi anxietatea devin de nesuportat şi apar tulburările de funcţionare psiho-socială.

Din studiile făcute se evidenţiază faptul că omul nu poate rămâne într-o stare de criză permanentă şi că aceasta este limitată în timp, de la câteva zile la câteva săptămâni. Nerezolvarea acestei stari de criza psihica poate destructura persoana semnificativ conducand la aparitia si cronicizarea depresiei, tulburari anxioase – atacuri de panica, anxietate generalizata, fobii -, detresa semnificativa in viata persoanei cu disfontionalitate, simptome cognitive – hipoprosexie (scaderea capacitatii de concentrare a atentiei), hipomnezie (scaderea capacitatii de memeorare si mai ales afectarea memoriei de fixare), comunicare.

Nu lasati lucrurile „sa treaca”! Fiti activi in viata dumneavoastra!

Ganduri de bine!

Iulia Pasarin – psiholog clinician si psihoterapeut integrativ

Programari: 0728.967.011

 

 

Etichete: , ,