Home » Articole » Primul pas… sa fiu constient de „peretele la care stau cu spatele”

Primul pas… sa fiu constient de „peretele la care stau cu spatele”

„Accepta sa faci un prim pas, oricat de mic ti s-ar parea acesta. Concentreaza-te asupra dorintei tale de a invata, si atfel, in viata ta se vor produce adevarate miracole” Louise L Hay

Discursul interior, felul in care vorbim cu noi este foarte important.  Identificarea gandurilor care creeaza disfunctionalitate si a credintelor limitative (ex. „trebuie sa muncesc din greu ca sa am un trai decent”) in cadrul sedintelor de psihoterapie este o secventa importanta.

Ca psihoterapeut este rolul meu sa ii amintesc clientului sa priveasca si spre peretele la care sta cu spatele sau, altfel spus, sa vada si din alte perspective. Pentru ca atunci cand ne confruntam cu o problema sau cand simtim epuizare emotionala sau blocaj, uitam de resursele pe care le avem si aproape ca intram in faza in care ne asteptam ca „la reluare sa fie alt rezultat”. Si nu va fi! Pentru ca atat timp cat modul de gandire, de comportament este acelasi, atat timp cat nu suntem constienti de tiparele de gandire si comporament, cat ne reprimam emotiile in loc sa lucram cu ele, nu avem cum sa ajungem la un altfel de rezultat. Si vom tinde sa ne invartim ca un soricel intr-o rotita pana la epuizare. Este nevoie sa ne amintim ca sta in puterea noastra sa alegem sa facem un pas in afara rotitei.

De ce am mentionat mai sus ca uitam de peretele la care stam cu spatele? Pentru ca vom tinde sa vedem si sa numaram trei pereti. Sau, altfel spus, sa uitam de ochelarii pe care ii avem la ochi si sa ii cautam. Adica? Adica uitam de resusele pe care le avem, nu mai suntem foarte constienti de prezent si nici prea … prezenti in el. Frica, disperarea pare ca ne ingusteaza, limiteaza cumva prezenta de spririt, contactul cu realitatea, contactul cu noi si astfel apare blocajul.

Lucrul cu afirmatiile ajuta foarte mult. Nu, nu exista o bagheta magica, dar cu implicare, consecventa, rabdare lucrurile se vor schimba. Te-ai incruntat sau ai dat ochii peste cap cand ai citit „rabdare”? J Nici sa mancam sau sa mergem sau sa ne imbracam nu am invatat peste noapte! Daca atunci cand am cazut in incercarea de a merge, am fi ramas acolo si astazi ne-am fi tarat!  Asa ca da, rabdare si perseverenta!

Ganduri senine!

Iulia Pasarin

Psihoterapeut integrativ

Practician acreditat EFT

Programari: 0728.967.011

Cabientul se afla in zona Foisorul de Foc, Bucuresti.

Daca apreciati articolele si doriti sa le impartasiti pe blogul personal, paginile sau grupurile sociale sau pe alte cai, integral sau partial, va rog sa mentionati si sursa. Multumesc!

Comments are closed.