BOALA ALZHEIMER 

Termenul „demență” derivă din limba latină, demens, unde „de” = despărțire, departe și „mens” = minte.

Pentru că deseori apare o confuzie între boala Alzheimer și demență, vom face o delimitare a acestor termeni / afecțiuni. „Demențele reprezintă o clasă de afecțiuni neurodegenerative ale sistemului nervos caracterizate prin deteriorarea progresivă și ireversibilă a funcțiilor cognitive, a funcționării globale care poate evolua către invaliditate și moartea prematură a persoanei”. Demențele prezintă o „evoluție progresivă cu simptomatologie heterogenă: tulburări de memorie, limbaj, dezorientare, tulburări de personalitate și de comportament (dezinhibiție sexuală, tendință la hetero- și autoagresivitate, tulburări ale ritmului somn-veghe)”.

Demența produce o deteriorare majoră în funcționarea intelectuală cu alterarea capacității persoanei de a face față activităților de zi cu zi și cotidiene.

Evaluarea în vederea stabilirii prezenței sau absenței demenței trebuie să fie una complexă care să implice evaluarea psihiatrică, neuropsiholgoică, imagistică pentru a evita identificarea fals pozitivă.

Dementele sau tulburarile neurocognitive usoare si majore pot aparea in:

  • Boala Alzheimer
  • Degenerescența froto-temporală
  • Boala cu corpi Lewy
  • Boala vasculară
  • Traumatismul cranio-cerebral
  • Consumul de substanțe sau medicamente
  • Infecție HIV
  • Boala prionică
  • Boala Parkinson
  • Boala Huntington
  • Alte afecțiuni medicale
  • Etiologii multiple

 

        In faza ușoară a tulburării neurocognitive, boala Alzheimer se manifestă caracteristic prin deficit de memorie și învățare, însoțite uneori de deficite ale funcției executive. În tulburarea neurocognitivă majoră vor exista și deficite de integrare spațio-vizuală / perturbări perceptivo-motorii și deteriorarea limbajului, în special în forma moderată sau severă.

       Tratatele de specialitate definesc boala Azheimer ca fiind „o boală cerebrală degenerativă primară, cu etiologie necunoscută, având trăsături caracteristice neuropatologice și neurochimice. Debutul este de obicei insidios și progresiv în decursul mai multor ani. Această perioadă poate fi scurtă, de 2-3 ani, dar poate fi uneori considerabil de lungă. Debutul poate avea loc la mijlocul vieții adulte, sau chiar mai devreme (boala Alzheimer cu debut presenil, in experienta de cabinet am intalnit persoane cu varsta de pana in 55 de ani care intruneau toate criteriile in ceea ce privete manifetarile clinice pentru dignosticul de Boala Alzheimer), dar incidența este mai crescută în ultima parte a vieții (boala Alzheimer cu debut senil)”. S-a observat că atunci când boala debutează înaintea vârstei de 64-70 de ani “există posibilitatea unei istorii familiale de demență similară, aceasta cu o evoluție mai rapidă, o proeminență a trăsăturilor care sugerează o leziune a lobilor temporali și parietali, inclusiv disfazia și dispraxia”. S-a mai observat că atunci când debutul este mai tardiv, evoluția este mai lentă și boala duce la deteriorarea mai globală a funcțiilor corticale superioare.

 

STADIILE BOLII ALZHEIMER

Se disting următoarele stadii evolutive

  • Perioada prodromală caracterizată prin prezenţa unei alterări progresive a memoriei (tulburarea amnestică) definită în literatură ca Mild Cognitive Impairment. La examenul RMN se poate obiectiva hipoperfuzia cortexului prefrontal. Pot aparea ușoare simptome la nivelul atenției, memoriei, orientării spațio-temporale puse pe seama oboselii, vârstei.
  • Stadiul incipient – Boala Alzheimer – forme ușoare. Simptomul principal a fazei inițiale este afectarea capacitatii de concentarare a atentiei, memoriei de scurtă durată, poate apara usoara dezorientare temporo-spatiala partiala, usoara tulbuare a capacitatii de reprezentare (posibila).
  • Stadiul de evoluție medie/moderată. Tulburarile de concentare a atentiei, tulburarile de memorie se accentueaza, se accentueaza tulburarea de orientare temporo-spatiala, apar tulburarile in vorbire (dificultata de a intelege sensul cuvintelor sau de a se exprima „nu isi gaseste cuvintele”), pot aparea dificultati in diferite activitati motorii de coordonare, pot aparea dificultati in recunoaterea unor persoane familiale, apar tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
  • Stadiul de evoluție severă (terminală). In acest stadiu toate functiile cognitive si de executie sunt grav afectate persoana vand nevoie de supraveghere si ajutor permanent.

 

Simptomelor neurocognitive enumerate mai sus li se pot alatura simptome non-cognitive cum ar fi Agitație și agresivitate fizică sau verbală, Tulburări psihotice – halucinații, auditive / vizuale, idei delirante, Tulburări ale dispoziției afective, Dezinhibiție sexuală – comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, Incontinența organelor de eliminare.

In stadiul incipiet pot fi absente sau prezente ocazional, dar pe masura ce boala evolueaza creste probabilitatea ca unele dintre aceste manifestar non-cognitive sa apara si sa se agraveze.

Este important de mentionat ca în funcție de nivelul de educație, de coeficientul de inteligență pacientul poate să nu manifeste simptome cognitive clinice, deși imagistica arată atrofie cerebrală specifică bolii Alzheimer.

 

COEXISTENȚA DEMENȚEI DIN BOALA ALZHEIMER CU ALTE BOLI

            Demența din boala Alzheimer poate coexista cu demență vasculară când episoade cerebro-vasculare (fenomene de multiinfarct) se suprapun pe un tablou clinic și un istoric ce sugerează boala Alzheimer. În conformitate cu constatările post-mortem, coexistența celor două tipuri apare în 10-15% din toate cazurile de demență.

 

SINDROMUL DEMENȚIAL “reprezintã deteriorarea extremă a persoanei, o coborâre în sindromul axial către limita de jos, adică se coboară de la inteligență la absurd, la animalizare. Tabloul poate fi agravat și accelerat în evoluție de episoade acute. Toate căile deteriorative se varsă în marele fluviu demențial al bolii Alzheimer, de aceea acest diagnostic pare uneori excesiv, abuziv, înainte de apariția fenomenelor neurologice (AAA). S-a ajuns să se vorbească de un pre-Alzheimer, pe un examen clinic de psihologie, etc” – A. Romilă, “Psihiatrie”.

 

PSEUDODEMENȚA

Depresia este afecțiunea psihică în care apar alături de tulburările non-cognitive – tulburări de somn, tulburări de alimentare și simptome cognitive – hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare, flux ideativ-verbal încetinit. Factorii motivaționali sau emoționali, cum sunt cei din depresie, ca și lentoarea motorie și fragilitatea somatică generală, pot explica eșecul performanțelor (activității) mai degrabă decât pierderea capacității intelectuale.

In depresie putem avea simptome cognitive care însă sunt cauzate de o lipsă a motivației, de slabă capacitate de concentrare a atenției, de insuficientă odihnă datorată tulburărilor de somn, de aceea este nevoie de o investigare atentă pe toate planurile: psihiatrică, psihologică, imagistică pentru stabilirea diagnosticului și stabilirea tratamentului adecvat de către medic.

 EXAMENUL NEUROPSIHOLOGIC

Alături de examenul neurologic, psihiatric, examenul de laborator, imagistică, examenul neuropsihologic, „trebuie să facă parte din examinare în mod obligatoriu în cazurile de demenţă usoară sau probabilă, cu aplicarea de teste pentru aprecierea deficitului cognitiv ca și scale specifice pentru evaluarea depresiei (uneori depresia poate mima o demenţă sau se poate asocia unei demenţe).

 

PLASTICITATEA REŢELELOR NEURONALE IMPORTANŢA ÎN DEZVOLTARE ȘI RECUPERARE

Plasticitatea reţelelor  neuronale sau neuroplasticitaeta este  definită ca fiind „abilitatea creierului de a-și reorganiza neuronii pentru a forma noi conexiuni neuronale pe baza învăţării și a experienţei de viaţă” (C. Bălăceanu Stonici).

Se pot organiza sedinte de stimulare cognitiva pentru persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer in stadiu incipient, iar gratie neruoplasticitatii se pot ameliora unele manifestari clinice si prelungii functionalitatea persoanei.

 

Resurse:

DSM – V, 2016; ICD-10; „Psihiatrie” – prof. Dr. A. Romila, „Neurologie – notite de curs” – acad. C. Balaceanu Stolnici; Petersen, 2004; Braak, 1999

 Multumesc domnului profesor Aurel Romila pentru coordonara lucrarii de disertateie „Evaluarea neuropsihologică și stimularea cognitivă a persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer cu debut precoce”

Iulia Pasarin – psiholog clinician si psihoterapeut integrativ specialist

Aveti nevoie de o evaluare?

 Puteti face o programare la numarul de telefon 0728.967.011

Materialul poate fi preluat cu mentionarea sursei.

 

 

Dementele reprezinta afectiuni neurodegenerative. Funcţiile cognitive afectate în mod obişnuit în demenţe sunt: memoria, capacitatea de invatare, atentia, orientarea, calculul, limbajul, gandirea si judecata. Aceste tulburări ale funcţiilor cognitive sunt uneori precedate şi aproape întotdeauna însoţite de tulburari ale controlului emoţional, modificari ale personalităţii, sau simptome psihiatrice (apatie, depresie, tulburări psihotice) şi tulburări comportamentale.

Cele mai intalnitetipuri de demente sunt dementa de tip Alzheimer, dementa vascula si dementa mixta.

In depistarea dementelor si stabiliea tratamentului este nevoie de:

  • Evaluare neuropsihologica si cosnultatie psihologica
  • Consult si evaluare psihiatrica / neurologica
  • Examen imagistic (tomograf sau RMN cerebral)

In functie de gradul de deteriorare a functiilor cognitive si a gradului de autonomie (functiilor executive) pacientul are uneori nevoie de insotitor, de ajutor in activitatile de zi cu zi si cotididiene si poate fi incadrat in grad de handicap.

Dementa vasculara

Factori predispozanti: diabetul (care afecteaza toate tesuturile moi, inscusiv invelisul interior al vaselor de sange), tensiunea arteriala, istoric accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic), bolile cardiovasculare, fumatul, consumul de bauturi alcoolice.

Specific dementei vasculare este fluctuatia manifesatrilor cognitive, fata de dementa Alzheimer cand manfiestarile sunt relativ constante.

Caracteristici care susţin diagnosticul de demenţă vasculară probabilă:

  • Apariţia precoce a unie tulburări de mers (mers cu paşi mici, magnetic, apraxic-ataxic sau de tip parkinsonian);
  • Istoric de afectare a stabilităţii şi posturii, cu apariţia căderilor frecvente, neprovocate;
  • Tulburări micţionale, cu necesitatea imperioasă de a urina şi alte simptome neexplicate de o afecţiune urologică;
  • Modificări ale structurii de personalitate şi ale afectului, abulie, depresie, incontinenţă emoţională şi alte deficite de tip subcortical, inclusiv retard psihomotor şi sindrom disexecutiv.

Astazi a uitat ce zi este, in ce an suntem, ce cauta in dulap.

Maine uita cateva cuvinte, pune pasta de dinti in frigider, uita sa incuie usa.

In zilele urmatoare se exprima tot mai greu, nu isi gaseste cuvintele, nu isi mai aminteste numele unor prieteni dragi. “E normal, are o varsta”.

Dar in ziua in care nu te va mai recunoaste pe tine, copilul lui, in ziua in care te va intereba CINE ESTI va fi prea tarziu ca sa mai poti face ceva pentru parintele tau.

Daca ai observat ca parintii, bunicii, persoane dragi tie se exprima mai greu, ca au inceput sa uite lucruri familiare, nu sta pe ganduri. Evaluarea medicului psihiatru alaturi de computer tomograf si evaluarea psihologica sunt utile in depistarea deteriorarii cognitive (ex. de tip Alzheimer, vascular, dementa mixta) si prescrierea unui tratament adecvat de catre medicul psihiatru

Deteriorarea neurocognitiva secundara bolii Alzheimer (cunoscuta sub denumirea de dementa tip Alzheimer) nu se vindeca, dar putem face ca evolutia ei sa fie mai lenta prin medicatie si programe personalizate de stimulare neurocognitiva.

Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoanele de peste 65 de ani, dar poate apărea şi înaintea acestei varste, chiar in jurul varstei de 50 de ani, caz in care vorbim despre un debut precoce.

Simptome cognitive ale bolii Alzheimer:

  • Tulburări de memorie: pacientul are dificultăţi în a-și reaminti şi reda informații învăţate anterior și este în imposibilitatea de a asimila informații noi. Primele „şterese din memorie” sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate o perioadă mai mare de timp.
  • Tulburări de vorbire: pacientul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru a denumi obiecte familiare – pahar, ceas, creion.
  • Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul „nu mai știe” cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia, cum să foloseasca lingura etc.
  • Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale şi / sau de a recunoaşte şi numi persoane familiare – copii, nepoti
  • Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
  • Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială.

Simptome non-cognitive

  • Agitație și agresivitate fizică sau verbală.
  • Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuție, de gelozie, de abandon etc.).
  • Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate.
  • Tulburări ale comportamentului alimentar: reducerea sau creșterea exagerată a apetitului, alimentație neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.
  • Dezinhibiție sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.
  • Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezența altor persoane.

Boala Alzheimer nu se vindecă, dar depistarea ei stadiu de debut şi primirea tratamentului adecvat pot duce la încetinirea evoluţiei. Uneori MAI TARZIU poate fi PREA TARZIU, pentru ca tu iti aminesti cine sunt ei (parinti, bunici), dar ei, mai stiu cine esti tu?

Doriti o evaluare neuropsihologica ? Putei face o programare chiar acum la telefon 0728.967.011.

Sunt utilizate teste profesionale, iar la finalul evaluarii se elibereaza Raportul de evaluare psihologica timbrat, necesar atat pentru medicul psihiatru, cat si pentru Casa de Asigurari de Sanatate si Comisia de Experitza Medicala, Comisia de Pensionare si Handicap.

Programarile se fac la numarul de telefon 0728.967.011

Cabinetul se afla in Bucuresti, zona Piata Romana, la 5 minute de statia de metrou Piata Romana.

Sunteti medic psihiatru, neurolog, diabetolog si boli de nutritive, oncolog, cardiolog si doriti sa le oferiti pacientilor dumneavoastra servicii de calitate de evaluare si consiliere psihologica ? Daca sunteti deschisi catre o astfel de colaborare va rog sa ma contactati la numarul de telefon 0728.967.011.

PsyEssential
CIF: RO
Strada Coltei
CP: 005 Bucuresti (Romania)
Tel: 0728.244.745

iulliapasarin@gmail.com

CABINET DE PSIHOLOGIE SI PSIHOTERAPIE