Balbismul emoţional este cunoscut și sub denumirea de balbism psihogen sau balbism non-organic, iar cauzele sunt de natură emoţională, aşa cum spune şi numele.
Balbismul emoţional sau “blocajul emoțional în vorbire” poate fi consecinţa unor stări pe care persoana le trăieşte, stări precum anxietate ridicată, de cele mai multe ori anxietate socială, anxietatea de performanţă, nevoia de a suprima sau controla emoțiile intense. La baza apariţiei acestor manifestări pot sta:
- frica de expunere,
- frica de a nu fi judecat/ă,
- frica de penibil,
- frica de umilire,
- frica de eşec,
- frica de a nu se face de ruşine,
- frica de respingere,
- frica de autoritate (şi persoane care reprezintă autoritatea ca de exemplu părinţi, cadre didactice, medici, funcţionari publici, superiori ierarhici la locul de muncă, persoane mai în vârstă şi lista rămâne deschisă).
Aceste temeri îşi pot avea rădăcinile în experienţe trecute în care persoana a trăit astfel de momente în care a fost judecată sau criticată, s-a râs de ea, a făcut o greşeală pentru care a fost supra-taxată prin comportamentul celorlalţi sau chiar a fost marginalizată sau exclusă dintr-un grup. Aceşti „ceilalţi” este posibil să fi fost chiar persoane din familie, precum părinţi, fraţi, bunici, dar şi covârstinici, cadre didactice sau chiar necunoscuţi care au avut un comportament care a cauzat persoanei trăirea sentimentelor de a fi neconformă, judecată, ruşinată, stigmatizată.
Balbismul emoţional se poate manifesta contextual prin dificultăţi de vorbire precum spasme sau repetiții involuntare ale sunetelor, silabelor sau cuvintelor din nevoia de a suprima sau controla emoțiile intense. Aceste dificultăți pot fi amplificate în situații stresante sau momente de anxietate, în situaţii în care persoana pune presiune pe sine şi poate apărea chiar frica de a nu se bâlbâi şi tocmai din aceasta supra-concentrare nivelul de anxietate creşte şi se întâmplă exact lucrul de care se temea – bâlbâiala.
De asemenea, balbismul emoţional poate fi efectul unor experienţe traumatice pe care persoana le-a trăit într-un moment al vieţii sale şi peste care are uneori senaţia că “a trecut” sau se simte prinsă şi fără scăpare în acel moment din trecut la care continuă să se raporteze, fie că este sau nu conştientă de acest lucru.
Alte posibile cauze care pot duce la manifestarea balbismului emoţional de către o persoană, pot fi:
- o imagine de sine negativă,
- încredere scăzută în sine,
- dificultatea de a-ţi identifica şi/sau gestiona emoţiile,
- perfecţionismul,
- sentimentul de vulnerabilitate,
- comparaţia,
- nevoia exagerată de validare exterioară,
- discurs interior critic.
Balbismul emoţional nu se referă la probleme ale aparatului fonoarticulator sau neurologice sau psihice şi este indicat să se facă o evaluare logopedică şi/sau medicală pentru a exclude aceste cauze care necesită o altfel de abordare la care nu ne referim în acest material.
Balbismul emoțional mai este cunoscut și sub denumirea de “blocaj emoțional în vorbire” care apare în situaţia în care persoana experimentează dificultăți în exprimarea emoțiilor prin intermediul comunicării verbale. Balbismul emoțional poate afecta modul în care o persoană își exprimă gândurile și sentimentele, având un impact semnificativ asupra imaginii de sine, a încrederii în sine şi a dezvoltării de relații interpersonale.
Persoana care manifestă balbism emoţional poate experimenta un cerc vicios în care dificultatea de a-şi manageria emoţiile fac să fie afectate semnificativ relaţiile interpersonale, iar dificultatea de relaţionare cu ceilalţi întreţin manifestarea „blocajului emoţional în vorbire” care poate duce la auto-izolare, marginalizare, stigmatizare.
Psihoterapia poate fi un instrument valoros în tratarea balbismului emoțional. Terapia poate ajuta persoana să exploreze și să înțeleagă mai bine cauzele și factorii declanșatori ai balbismului emoțional.
În cazul psihoterapiei persoanelor care manifestă balbism emoţional pot fi folostie:
- Restructurarea cognitivă – identificarea gândurilor şi emoţiilor care au condus la acest blocaj în vorbire şi care îl întreţin (prin identificarea experienţei/experienţelor care au creat acea stare) şi nuanţarea modului de a se raporta la aceste experienţe, gânduri şi emoţii,
- Tehnici de relaxare şi desensibilizare,
- Tehnici de respiraţie,
- Alfabetizare emoţională – recunoaştera emoţiilor la sine şi la ceilalţi şi comunicarea lor într-un mod constructiv,
- Asumarea emoţiilor,
- Tehnici de eliberare emoţională,
- Tehnica poziţiilor perceptuale,
- Expunerea în imaginar,
- Terapia vorbirii axată pe fluxul vorbirii.
De asemenea, este important să identificăm convingerile care stau la baza repetitivităţii şi menţinerii acestui „blocaj emoţional în vorbire” şi să le destructurăm cu blândeţe înlocuindu-le cu unele constructive.
Dacă te confrunţi cu maniestări ale balbismului emoţional, dar nu mai şi doreşti să găseşti probleme pentru soluţii, ci soluţii pentru probleme te invit să discutăm într-o întâlnire gratuită de cunoaştere cu durata 25 de minute pe platforma zoom.us şi decidem împreună compatibilitatea de a lucra împreună. Întâlnirea este gratuită, dar nu degeaba pentru că atât tu, cât şi eu investim timp, energie, emoţie.
Trimite acum un email la adresa iuliapasarin.psi@gmail.com cu intenţia de a programa întâlnirea de cunoaştere şi te contactez în cel mai scurt timp posibil pentru programarea acestei întâlniri de cunoaştere.
O zi cu inspiraţie!
Iulia Păsărin, psihoterapeut integrativ principal