Deşi au denumiri asemănătoare, burnout şi burden sunt concepte diferite. În acest articol, vom explora asemănările și diferențele dintre acestea pentru a înțelege mai bine natura lor și impactul pe care îl pot avea în viața unui om.
Principalul lucru pe care cele două îl au în comun este faptul că ambele se referă la epuizare psihică, emoţională, fizică, dar în contexte diferite.
Atunci când ne gândim la burnout spunem o stare de epuizare emoţională, mentală şi fizică pe care omul o poate dezvolta ca urmare a expunerii la locul de muncă la situaţii de stres susţinut pentru o perioadă lungă de timp.
Greenberg defineşte sindromul de burnout ca fiind o stare de tensiune extremă şi specifică, ce apare din cauza stresului ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi comportamental (1998).
Efectul burnout este diferit de stresul obişnuit. O diferenţiere importantă este aceea că stresul obişinuit poate fi cauzat de o surpaîncărcare, o suprasolicitare intensă temporară la locul de muncă, iar bornout-ul este rezultatul unei trăirii pe termen lung a stării de stres cronic, nerezolvat şi fără speranţa că situaţia de supraîncarcare va lua sfârşit sau în termeni comuni „nu se mai vede luminiţa de la capătul tunelului”. Lipsa satisfacţiei este un alt element pe care îl putem lua în calcul ca şi contributor la naşterea stării de burnout alături de cei deja enumeraţi.
Caracteristicile sindromului de burnout includ:
- epuizare emoţională,
- oboseală,
- energie vitală scăzută,
- detaşare şi ostilitate faţă de locul de muncă, faţă de colegi şi pacienţi/clienţi manifestatate printr-o distanţare emoţională şi convingerea că nu mai are sens ca activitatea să continue,
- reducerea performanţei profesionale experimentând dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi o scădere a eficienţei şi productivităţii,
- absenteism pentru că persoana simte oboseală, frustrare, lipsa sensului în ceea ce face şi nu mai găseşte motivaţie să continue dorind să evite locul de muncă şi oamenii, dar în acelaşi timp nu are curajul şi/sau energia să îşi dea demisia sau să caute un alt loc de muncă ceea ce duce la formarea unui cerc vicios care se autoîntreţine,
- simptome fizice precum dureri de cap, insomnie, tulburări digestive, stare generală de slăbiciune,
- simptome la nivel cognitiv precum dificultăţi de concentrare a atenţiei, tulburări de memorie şi dificultăţi în luarea deciziilor.
Uneori, cele două sindroame se pot suprapune sau se pot potenţa reciproc, în sensul că lipsa unui echilibru între viaţa personală şi viaţa profesională influenţează apariţia unuia dintre aceste sindroame. Cât de rapid se poate instala efectul de burnout sau burden depinde şi de rezistanţa noastră la stres, frustrare, de mecanismele de coping pe care le avem, la capacitatea de autoreglare.
Sindromul burden care în traducere înseamnă „povară” se referă la suprasolicitarea, supraîncărcarea și stresul resimțite de persoanele care au în grijă membri ai familiei sau prieteni care sunt bolnavi, în vârstă sau cu dizabilități. Acești îngrijitori pot resimți o povară emoțională, fizică și financiară puternică ca urmare a responsabilităților pe care le au.
Sindromul burden poate apărea ca urmare a:
- suprasolicitării,
- somnului insuficient şi neodihnitor pentru că persoana care îngrijeşte bolnavul doarme cu grijă,
- „obligativităţii” şi nu opţiunii de a asista persoana bolnavă – de la un job mai poţi demisiona, dar din rolul de mamă / soră / copil/ soţ sau soţie, nu se poate,
- lipsei noţiunilor de asistenţă, farcmacologie, trebuind să înveţe de la personalul medical,
- costurilor personale – afective, emoţionale, financiare – trebuind să renunţe la multe nevoi personale, uneori şi la serviciu,
- imposibilităţii de a se retrage, de a întrerupe asistenţa la care se adaugă sentimentul de vinovăţie că are astfel de gânduri (ex. „nu se mai termină odată”, „poate este mai bine să îl ia Dumnezeu”,
- repercursiuni asupra autoaprecierii – se poate considera incompetent, vinovat,
- izolării sociale.
Posibile efecte ale sindromului burden asupra persoanei care se află în rolul îngrijitorului:
- la nivel cognitiv – tulburări de atenţie, de concentare, dificultăţi mnezice,
- la nivel timic – dispoziţie deprimantă / depresie, schimbări bruşte de dispoziţie, irascibilitate crescută,
- la nivel somatic – oboseală, somatizări (dureri de cap, dureri de spate, probleme digestive – în lipsa cauzelor organice), îmbolnăvire cu uşurinţă mai ales în fazele non-acute ale bolii pacientului (poate din nevoia de atenţie sau odihnă „justificată” pentru a scădea nivelul de vinovăţie),
- la nivel social: scăderea contactelor sociale sau izolarea,
- tulburări de somn: insomnie sau dificultatea de a adormi, reducerea orelor de somn, trezirea foarte devreme,
- folosirea medicamentelor în exces.
Atât în cazul burnout-ului, cât şi a burden-ului se poate ajunge la stări de anxietate, atacuri de panică, depresie.
Asemănări între sindromul burnout și sindromul burden:
- Epuizarea emoțională – atât în sindromul burnout, cât și în burden apare starea de oboseală emoțională și fizică semnificativă. Persoanele afectate pot simți că şi-au epuizat resursele și nu mai au energie pentru a face față cerințelor și responsabilităților zilnice.
- Reducerea performanței – în ambele sindroame este afectată performanța la locul de muncă şi/sau în alte aspecte ale vieții. Persoana poate avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor, se potate observa scăderea productivității și lipsa de motivație.
Diferențe între sindromul de burnout și sindromul burden:
- Cauze diferite – sindromul de burnout este adesea asociat cu suprasolicitarea și stresul cronic în mediul profesional. Pe de altă parte, burden-ul este o stare de încărcare emoțională și psihologică provocată de responsabilități și preocupări legate de familie sau alte aspecte ale vieții personale.
- Sfera de influență – dacă burnout-ul este specific mediului profesional și poate fi rezultatul unui dezechilibru între cerințele muncii și resursele personale disponibile pentru a le face față, în cazul sindromului burden avem un caracter mai general și poate afecta diferite aspecte ale vieții, cum ar fi viața personală, relațiile, îngrijirea copiilor sau a părinților.
- Abordare diferită – dacă managementul burnout-ului implică aspecte legate de schimbarea mediului de lucru, a reducerii stresului și găsirea unui echilibru între viața personală şi cea profesională, în cazul sindromului burden poate fi nevoie de sprijin din partea familiei, terapie individuală sau de cuplu, precum și strategii de gestionare a timpului și delegarea responsabilităților.
Este important să recunoaștem că atât burnout-ul, cât și burden-ul pot avea efecte negative asupra bunăstării mentale și fizice ale unei persoane şi modifică negativ calitatea vieţii personale, familiale si sociale.
Fiecare dintre noi este responsabil de propria viaţă, de propriile alegeri şi de aceea este important să fim conştienţi de gestionarea propriilor resurse, să avem un echilibru cât se poate de potrivit între viaţa personală şi viaţa profesională, să delegăm responsabilităţi şi să cerem ajutorul celor din jur atunci când nu mai avem resurse personale pentru a face faţă situaţiei sau ne-am blocat şi nu mai putem ajunge la aceste resurse.
Să facem din nevoile noastre o prioritate nu este egoism, ci este iubire faţă de sine şi faţă de ceilalţi pentru că doar rămânând în echilibru ne putem ajuta pe noi şi pe cei pe care îi iubim.
Dacă te confrunţi cu maniestări ale ale sindromului de burnout sau burden şi nu mai vrei să găseşti probleme pentru fiecare soluţie, ci soluţii pentru probleme, te invit să discutăm într-o întâlnire gratuită de cunoaştere de 25 de minute pe platforma zoom.us şi decidem împreună compatibilitatea de a lucra împreună. Întâlnirea este gratuită, dar nu degeaba pentru că atât tu, cât şi eu investim timp, energie, emoţie.
Trimite acum un email la adresa iuliapasarin.psi@gmail.com cu intenţia de a programa întâlnirea de cunoaştere şi te contactez în cel mai scurt timp posibil pentru programare.
O zi cu inspiraţie!
Iulia Păsărin, psihoterapeut integrativ principal