Emoțiile fac parte din viaţa noastră chiar dacă uneori le contestăm sau le negăm. Emoțiile sunt limbajul subtil prin care ne conectam cu sine şi cu ceilalti. Uneori, ele sunt atât de intense încât vrem să le reprimăm crezând că astfel le putem controla.
În realitate, aceste emoții reprimate ajung, adesea, să ne “îmbrățișeze” ele pe noi, generând tensiuni interioare, anxietate sau chiar probleme de sănătate fizică și mentală. A învăța să îmbrățișăm emoțiile este un pas esențial către autocunoaștere, echilibru și armonie.
Ce înseamnă să-ți îmbrățișezi emoțiile?
Îmbrățișarea emoțiilor nu înseamnă să ne lăsăm dominați de ele, căci ele ne “îmbrăţişează” atunci când le ignorăm, când nu vrem să le azim şi să le simţim pentru că îşi revendică dreptul la a fi trăite.
Îmbrăţişarea emoţiilor este despre a le identifica, a le (re)cunoaște, a le accepta, aceştia fiind paşii procesării emoţiilor în mod conştient şi o parte din paşii vindecării. Este un act de acceptare activă, asumată, o deschidere către ceea ce simțim, fără să încercăm să controlăm sau să reprimăm. Aceasta presupune să ne observăm emoțiile, să le identificăm sursa și să le permitem să existe, chiar dacă uneori ne pot crea disconfort.
Emoţiile nu ne sunt duşmani, ci moduri de expimare subtilă a suferinţei sufletului. Emoţiile nu sunt „bune” sau „rele”, ele doar sunt şi pot fi adaptative sau dezadaptative.
De exemplu, atunci când simțim tristețe, îmbrățișarea acesteia însemnă să ne permitem să fim triști, să îi permitem tristeţii să se manifeste, să înțelegem ce a provocat-o și ce încearcă să ne transmită. Poate că este un mesaj subtil de la sufeul şi corpul nostsru că avem nevoie de mai multă atenție pentru noi înșine sau că am avut aşteptări nerealiste şi ne-au adus tristeţe propriile aşteptări.
De ce este important să ne îmbrățișăm emoțiile?
Prevenirea acumulării tensiunii.Emoțiile reprimate nu dispar pur și simplu, ci se stochează în subconștient, manifestându-se uneori sub forma unor tulburări emoționale, anxietate, conficte interioare sau stres. Îmbrățișând emoțiile, le recunoaştem, le permitem să existe şi prevenim acumularea acestora și crearea unor tensiuni intrapsihice sau conflicte între raţiune şi emoţie.
Autocunoaștere. Emoțiile ne vorbesc despe aşteptările noastre, despre convingeri sau dorințe ascunse. Prin explorarea lor, ne putem înțelege mai bine pe noi şi relaţiile pe care le avem.
Imbrăţişarea emoţiilor înseamană finalul 2războiului” interior şi acceptarea a ceea ce simţim.
Să ne îmbrăţisăm emoţiile înseamnă creştere ca sufete şi ca oameni.
Acceptarea emoţiilor ne ajută în auto-reglarea aşteptărilor, a felului în care ne raportăm la lume.
Prevenirea afecţiunilor psiho-somatice (psyche = suflet, soma =corp), adică strigătul de suferinţă al sufletului manifestat în corp prin diferite afecţiuni, precum bolile autoimune (pace cu lumea şi război cu noi), diabetul zaharat (viaţa nu are dulceată, iar mai profund afecţiunea pancreasului care este asociat cu pierderea sau delegarea puterii personale).
Cum putem să ne îmbrățișăm emoțiile?
- Identificarea emoțiilor. Un pas esențial este să ne cunoaştem şi să ne numim emoţiile. Întreabă-te: „Ce simt acum? Este furie, frustrare, teamă, vinovăție?” Denumirea emoțiilor ne ajută să le înțelegem și să nu ne mai simțim copleșiți de ele.
- Observarea emoţiei în corp, unde o simt – în stomac (este vreo stuaţie geu de digerat), în piept, în cap (produce conflicte intrapsihice) – , cu ce senzaţie o asociez.
- Acceptarea emoțiilor fără a le clasifica în „bune” sau „rele”.
- Exprimarea emoțiilor – verbal, prin scris, prin artă, prin mişcare. Scrierea emoţiilor într-un jurnal, dar nu numai, desenarea emoţiei, exprimarea ei prin dans, cântat reprezintă o externalizare a acestora – nu mai este cu totul în mine, am notat-o pe hârtie şi îmi este mai uşor să o privesc din exterior, să o numesc, înţeleg, procesez.
- Meditația. Ne ajută să fim prezenţi în moment, să coborâm în universul nostru interior, să ne înţelegem şi să ne liniştim înţelegându-ne şi, uneori, permiţându-ne să nu ne înţelegem, încă. Meditaţia este şi conectarea cu Divinitatea, cu tot ceea ce este.
Transformarea emoțiilor în resurse
Îmbrățișarea emoțiilor ne ajută să le înțelegem, iar uneori să le transformăm în resurse. Furia, de exemplu are o energie foarte putrnică şi poate deveni un combustibil pentru schimbare. Teama poate dezvălui nevoia de siguranță. Tristețea ne poate arăta unde avem nevoie de vindecare. Înțelegând fiecare emoție și folosindu-i energia în mod blând şi adaptativ, putem deveni mai conștienți, mai autentici și mai în aromnie cu noi şi cu ceilalţi .
Îmbrățișarea emoțiilor este o cale deschisă spre acceptare, înțelegere și integrare a ce a ce suntem. Este o cale spre autocunoaștere, armonie interioară și maturitate emoțională. Atunci când alegem să ne privim emoțiile ca pe niște mesageri ai sinelui nostru, putem să le ascultăm, să ne învățăm lecțiile și să ne eliberăm de frica de a fi controlați de ele, nu mai suntem victime şi nu mai transformăm viaţa într-un război de supravieţuire.
Așadar, te invit să îţi îmbrățișezi emoțiile ca să nu te îmbrățișeze ele pe tine, pentru că într-un război tu cu tine, emoţie contra raţiune sau raţiune contra emoţie, nu ai cum să ieşi invingător.
Invaţă să negociezi cu cele două părţi din tine – emoţie şi raţiune pentru că altfel rişti să te „rupi” fiecare dintre cele două trăgându-te pe „teritoriul” ei.
Sunt Iulia Păsărin, psihoterapeut integrativ principal cu experienţă de 14 ani în lucrul cu oamenii – suflet şi fiinţa – şi dacă te regăseşti total sau parţial în situaţiile descrise mai sus şi nu mai vrei să găseşti probleme la fiecare soluţie, ci soluţii pentru probleme, te invit la o întâlnire de cunoaştere cu durata de 45 de minute pe platfoma zoom.us. Intâlnirea este gratuită, dar nu degeaba pentru că atât tu, cât şi eu investim timp şi emoţie.
Programează-te acum pentru o întâlnire de cunoaştere trimitând un email la adresa iuliapasarin.psi@gmail.com şi află detalii şi despre programul „IMBRĂŢIŞEAZĂ-ŢI EMOŢIILE ca să nu te îmbrăţişeze ele pe tine”. Intalnirea este de cunoaştere şi informare şi nu implică nici o obligaţie ulterioară.
O zi cu inspiraţie şi o viaţă cu sens!
Tu îi dai sens!
Iulia
