{"id":856,"date":"2016-07-20T19:08:21","date_gmt":"2016-07-20T19:08:21","guid":{"rendered":"http:\/\/iuliapasarin.ro\/?p=856"},"modified":"2022-04-30T12:55:40","modified_gmt":"2022-04-30T12:55:40","slug":"intre-frica-si-anxietate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/?p=856","title":{"rendered":"Cand devine anxietatea o problema"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: #000000;\"><a href=\"http:\/\/iuliapasarin.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/anxietate-frica-terapie.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-857\" src=\"http:\/\/iuliapasarin.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/anxietate-frica-terapie.jpg\" alt=\"\" width=\"283\" height=\"300\" \/><\/a>Teama normala implica reactii psihofiziologice de adaptare la o situatie in care exista un pericol real sau o situatie tensionata reala si are rolul de a ne mobiliza energiile, de a ne ascutii gandirea, atentia, de a ne activa reflexele pentru a actiona repede si bine si mai ales, asa cum am mai spus si subliniez, adaptativ. Atunci cand nu exista un pericol real si ne temem aproape permanent, \u201cpresimtind\u201d ca ceva rau se va intampla in orice moment, cand devenim disfunctionali din cauza acestor frici, cand ne este afectata viata familiala, sociala, profesionala, atunci este vorba despre acutizarea acestei probleme pe care nu o mai putem tine sub control, ne autoizolam este normal sa\u00a0dorim sa invatam sa ne gestionam gandurile, trairile, temerile, sa ne recapatam viata de dinaintea aparitiei si acutizarii acestor stari, frici, este nevoie sa apelam la ajutorul psihoterapiei (psihoterapie = \u201cingrijirea sufletului\u00a0prin cuvinte\u201d) . <\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Anxietatea poate aparea in urma unei experiente de viata, dar ea este &#8220;hranita&#8221; si intretinuta de ganduri si convingeri irationale.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Anxietatea este o stare caracterizat\u0103 de g\u00e2nduri \u015fi senza\u0163ii nepl\u0103cute, de manifest\u0103ri fizilogice care creaz\u0103 disconfort \u2013 palpita\u0163ii, transpira\u0163ii, tremor, senza\u0163ia de ireal, ame\u0163eli.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">\u00a0Anxietatea este un r\u0103spuns la o situa\u0163ie sau stimul perceput ca amenin\u0163\u0103tor sau periculos.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Au fost identificate 3 elemente de baz\u0103 ale anxiet\u0103\u0163ii:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: #000000;\">perceprea unui pericol iminent<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">atitudine de a\u015fteptare \u00een fa\u0163a acestui pericol<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">un sentiment de dezorganizare legat de con\u015ftiin\u0163a unei neputin\u0163e totale \u00een fa\u0163a acestui pericol<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"color: #000000;\">ANXIETATE \u015eI FRIC\u0102<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Deseori cei doi termeni sunt confunda\u0163i \u015fi utiliza\u0163i cu acela\u015fi \u00een\u0163eles. Frica este o emo\u0163ie normal\u0103, util\u0103 \u015fi protectoare care face ca atunci c\u00e2nd sesiz\u0103m un pericol real corpul s\u0103 \u00ee\u015fi mobilizeze resursele \u015fi s\u0103 fim mai pruden\u0163i. Frica fiind un mecanism bazal de supravie\u0163uire care ne perimite s\u0103 ne mobiliz\u0103m pentru a face fa\u0163\u0103 unui pericol real, se manifest\u0103 printr-o stare de hiperexcita\u0163ie la nivel psihic, iar la nivel comportamental se trece la reac\u0163ii de genul lupt\u0103 sau fugi.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Manifest\u0103rile fricii la nivelul celor trei sisteme:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Manifest\u0103rile fiziologice<\/strong>: accelerarea ritmului cardiac (poate fi resim\u0163it\u0103 sub forma palpita\u0163iilor), redirec\u0163ionarea s\u00e2ngelui dinspre organele interne c\u0103tre muschi (care provoaca uscarea gurii, grea\u0163\u0103 \u015fi disconfort abdobimal), dificult\u0103\u0163i \u00een respira\u0163ie sau chiar senza\u0163ia de sufocare urmate de hiperventila\u0163ie, amor\u0163eala membrelor inferioare, furnic\u0103turi, ame\u0163eal\u0103, senza\u0163ia de depersonalizare (ca \u015fi c\u00e2nd corpul nu ar fi al t\u0103u)<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Manifest\u0103rile comportamentale,<\/strong> \u015fi aici ne referim la fug\u0103, evitarea situa\u0163iilor generatoare de frica sau fobie, dar \u015fi ale comportamente cu rol protective<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Manifest\u0103rile cognitive:<\/strong> g\u00e2nduri disfunc\u0163ionale, predic\u0163ii catastrofale care declan\u015feaz\u0103 \u015fi amplific\u0103 fricaSpre deosebire de fric\u0103 pe care cercet\u0103torii \u2013 psihologi, neurologi, etologi \u2013 au definit-o ca pe o emo\u0163ie declan\u015fat\u0103 de o amenin\u0163are specific\u0103 \u015fi real\u0103, anxietatea se maifest\u0103 \u00een afara unui pericol real. Aceasa este \u015fi principala diferen\u0163\u0103 dintare cele dou\u0103 emo\u0163ii.\u00cen tr\u0103irea anxioas\u0103 teama este anticipativ\u0103, apar g\u00e2nduri referitoare la lucruri negative care se pot \u00eent\u00e2mpla. \u00cengrijorarea poate ajunge s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een g\u00e2nduri \u015fi comportament \u00een marea majoritate a zilei, s\u0103 perturbe buna func\u0163ioanre a persoanei.\u00a0<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"color: #000000;\">G\u00e2ndul c\u0103 ceva r\u0103u se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een orice moment, c\u0103 \u201epericolul plute\u015fte \u00een aer\u201d, exprimarea \u00eengrijor\u0103rilor prin cuvinte, comportament, manifet\u0103ri fizilogice &#8211; lucruri care \u00eentre\u0163in starea de fric\u0103 ira\u0163ional\u0103 \u015fi care duc la mobilizarea corpului pentru confruntarea cu un pericol \u2013 adrenalina se vars\u0103 \u00een s\u00e2nge, apare hiperventila\u0163ia, cre\u015fte pulsul, b\u0103t\u0103ile inimii devin alerte \u2013 corpul este preg\u0103tit pentru situa\u0163ia lupt\u0103 sau fugi. Uneori, apare \u201e\u00eenghe\u0163area\u201d sau \u201eparalizia de fric\u0103\u201d, moment \u00een care persoana se blocheaz\u0103, devine \u201estana de piatr\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">In creionarea tulburarii anxioase din punct de vedere psihologic, intalnim:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Factori predispozanti<\/strong> \u2013 experiente timpurii ale copilariei care raman \u201cin asteptare\u201d, silentioase pana cand sunt activate de factori precipitanti.<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Factorii precipitanti<\/strong> sunt evenimente de viata care activeaza \u201cmemoria\u201d senzoriala si cognitiva a experientelor trecute si provoaca tulburarea anxioasa.<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><strong>Factori de mentienere<\/strong>: <\/span>\n<ul>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>atitudinile contradictorii<\/strong><\/em>, exagerate pe care persoana le are fata de propriile ingrijorari. De exemplu, persoana intelege ca anxiearea, manfiestarile din planurile cognitiv, fiziologic, emotional ii dauneaza, dar pe de ata parte se simte vinovata sa renunte la aceste temeri. <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>comportamentele de evitare<\/strong> <\/em>incercand sa diminueze disconfotul simtit.<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>comportamente de asigurare excesiva<\/strong><\/em>.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Psihoterapia tulbur\u0103rilor anxioase cuprinde 5 etape:<\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 30px;\"><span style=\"color: #000000;\">1. Evaluarea<\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 30px;\"><span style=\"color: #000000;\">2. Stabilirea planului de interven\u0163ie <\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 30px;\"><span style=\"color: #000000;\">3. Interven\u0163ia propriu-zis\u0103 <\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">In cadrul interven\u0163iei clientul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 identifice care sunt factorii declan\u015fatori \/ anxiogeni, identificarea convingerilor disfunctionale sau neadaptate situatiei &#8211; exacerbarea &#8211; , a manfiestarilor psihosomatice, cognitive, comportamentale, emotionale, a beneficiilor secundare.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Alaturi de demersul psihoterapeutic tehnicile de eliberare emotionala (EFT) cresc sansa de ameliorare si indepartare a gandurilor, emotiilor si comportamentelor specifice tulburarii anxiaose.<\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 30px;\"><span style=\"color: #000000;\">4. Finalul psihoterapiei <\/span><\/p>\n<p style=\"padding-left: 30px;\"><span style=\"color: #000000;\">5. \u015eedin\u0163ele de follow-up <\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Planul de interventie este personalizat problemelor si tipologiei clientului.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Un aspect important este faptul ca tulburarile anxioase sunt de mai multe feluri:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: #000000;\">anxietatea sau fobia specifica<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">anxietatea sociala (fobia sociala)<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">tulburarea de panica\u00a0 si atacul de panica<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">agorafobia<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">tulburarea de anxietate generalizata<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">tulburarea anxioasa de separare<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">mutismul selectiv<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Fiecare dintre aceste fa\u0163ete ale tulbuarilor de anxietate vor fi dazbatute separat.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Nu l\u0103sa anxietatea s\u0103 te \u00eempiedice s\u0103 \u00ee\u0163i tr\u0103ie\u015fti via\u0163a, s\u0103 \u00ee\u0163i limiteze spa\u0163iu de ac\u0163iune, zona de confort. Ac\u0163in\u00e2nd la \u00eenceputul apari\u0163iei primelor simptome vei fi mai con\u015ftient \u015fi mai motivat pentru schimbare, te vei implica mai activ \u00een demersul terapeutic.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Acceparea anxiet\u0103\u0163ii luni sau ani, \u201econvie\u0163uirea\u201d cu aceasta, va face ca si teama de schimbare sa fie mai puternic\u0103, iar g\u00e2ndurile c\u0103 \u201enu vei mai fi ca \u00eenainte\u201d vor fi din ce \u00een ce mai frecvente.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Alegerile ne schimb\u0103 via\u0163a \u2013 \u00een bine sau \u00een r\u0103u. Iar\u00a0lipsa actiunii\u00a0este si ea o alegere ca si alegerea implicarii intr-un demers de autocunoatere si autovindecare. Tu ce alegi?<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">In cabinet rolul meu este de a te\u00a0asculta, de a te\u00a0insotii in\u00a0(re)gasirea resurselor interioare, de a te incuraja sa actionezi, sa\u00a0 iesi din zona de confort,\u00a0de a-ti alaturi si de a te ghida in aceasta etapa dificila a vietii tale.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\"><a href=\"http:\/\/iuliapasarin.ro\/?page_id=536\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Iulia Pasarin<\/a>, psiholog clinician specialist\u00a0si psihoterapeut integrativ<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Doresti o programare? O poti face la numarul de telefon 0728.967.011<\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">Resurse: R. Leahy, S. Holland, S. Boncu, D. Nastase; DSM 5<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Teama normala implica reactii psihofiziologice de adaptare la o situatie in care exista un pericol real sau o situatie tensionata reala si are rolul de a ne mobiliza energiile, de a ne ascutii gandirea, atentia, de a ne activa reflexele pentru a actiona repede si bine si mai ales, asa cum am mai spus si &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":857,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[54,289,281,288,286,285,284,282,287,283],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/856"}],"collection":[{"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=856"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/856\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2836,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/856\/revisions\/2836"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/857"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=856"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=856"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliapasarin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=856"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}