BOALA ALZHEIMER
Termenul „demență” derivă din limba latină, demens, unde „de” = despărțire, departe și „mens” = minte.
Pentru că deseori apare o confuzie între boala Alzheimer și demență, vom face o delimitare a acestor termeni / afecțiuni. „Demențele reprezintă o clasă de afecțiuni neurodegenerative ale sistemului nervos caracterizate prin deteriorarea progresivă și ireversibilă a funcțiilor cognitive, a funcționării globale care poate evolua către invaliditate și moartea prematură a persoanei”. Demențele prezintă o „evoluție progresivă cu simptomatologie heterogenă: tulburări de memorie, limbaj, dezorientare, tulburări de personalitate și de comportament (dezinhibiție sexuală, tendință la hetero- și autoagresivitate, tulburări ale ritmului somn-veghe)”, evaluarea neurocognitiva surprinde schimbarile.
Demența produce o deteriorare majoră în funcționarea intelectuală cu alterarea capacității persoanei de a face față activităților de zi cu zi și cotidiene.
Evaluarea în vederea stabilirii prezenței sau absenței demenței trebuie să fie una complexă care să implice evaluarea psihiatrică, neuropsiholgoică, imagistică pentru a evita identificarea fals pozitivă.
Dementele sau tulburarile neurocognitive usoare si majore pot aparea in:
- Boala Alzheimer
- Degenerescența froto-temporală
- Boala cu corpi Lewy
- Boala vasculară
- Traumatismul cranio-cerebral
- Consumul de substanțe sau medicamente
- Infecție HIV
- Boala prionică
- Boala Parkinson
- Boala Huntington
- Alte afecțiuni medicale
- Etiologii multiple
In faza ușoară a tulburării neurocognitive, boala Alzheimer se manifestă caracteristic prin deficit de memorie și învățare, însoțite uneori de deficite ale funcției executive. În tulburarea neurocognitivă majoră vor exista și deficite de integrare spațio-vizuală / perturbări perceptivo-motorii și deteriorarea limbajului, în special în forma moderată sau severă.
Tratatele de specialitate definesc boala Azheimer ca fiind „o boală cerebrală degenerativă primară, cu etiologie necunoscută, având trăsături caracteristice neuropatologice și neurochimice. Debutul este de obicei insidios și progresiv în decursul mai multor ani. Această perioadă poate fi scurtă, de 2-3 ani, dar poate fi uneori considerabil de lungă. Debutul poate avea loc la mijlocul vieții adulte, sau chiar mai devreme (boala Alzheimer cu debut presenil, in experienta de cabinet am intalnit persoane cu varsta de pana in 55 de ani care intruneau toate criteriile in ceea ce privete manifetarile clinice pentru dignosticul de Boala Alzheimer), dar incidența este mai crescută în ultima parte a vieții (boala Alzheimer cu debut senil)”. S-a observat că atunci când boala debutează înaintea vârstei de 64-70 de ani “există posibilitatea unei istorii familiale de demență similară, aceasta cu o evoluție mai rapidă, o proeminență a trăsăturilor care sugerează o leziune a lobilor temporali și parietali, inclusiv disfazia și dispraxia”. S-a mai observat că atunci când debutul este mai tardiv, evoluția este mai lentă și boala duce la deteriorarea mai globală a funcțiilor corticale superioare.
STADIILE BOLII ALZHEIMER
Se disting următoarele stadii evolutive
- Perioada prodromală caracterizată prin prezenţa unei alterări progresive a memoriei (tulburarea amnestică) definită în literatură ca Mild Cognitive Impairment. La examenul RMN se poate obiectiva hipoperfuzia cortexului prefrontal. Pot aparea ușoare simptome la nivelul atenției, memoriei, orientării spațio-temporale puse pe seama oboselii, vârstei.
- Stadiul incipient – Boala Alzheimer – forme ușoare. Simptomul principal a fazei inițiale este afectarea capacitatii de concentarare a atentiei, memoriei de scurtă durată, poate apara usoara dezorientare temporo-spatiala partiala, usoara tulbuare a capacitatii de reprezentare (posibila).
- Stadiul de evoluție medie/moderată. Tulburarile de concentare a atentiei, tulburarile de memorie se accentueaza, se accentueaza tulburarea de orientare temporo-spatiala, apar tulburarile in vorbire (dificultata de a intelege sensul cuvintelor sau de a se exprima “nu isi gaseste cuvintele”), pot aparea dificultati in diferite activitati motorii de coordonare, pot aparea dificultati in recunoaterea unor persoane familiale, apar tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
- Stadiul de evoluție severă (terminală). In acest stadiu toate functiile cognitive si de executie sunt grav afectate persoana vand nevoie de supraveghere si ajutor permanent.
Simptomelor neurocognitive enumerate mai sus li se pot alatura simptome non-cognitive cum ar fi Agitație și agresivitate fizică sau verbală, Tulburări psihotice – halucinații, auditive / vizuale, idei delirante, Tulburări ale dispoziției afective, Dezinhibiție sexuală – comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, Incontinența organelor de eliminare.
In stadiul incipiet pot fi absente sau prezente ocazional, dar pe masura ce boala evolueaza creste probabilitatea ca unele dintre aceste manifestar non-cognitive sa apara si sa se agraveze.
Este important de mentionat ca în funcție de nivelul de educație, de coeficientul de inteligență pacientul poate să nu manifeste simptome cognitive clinice, deși imagistica arată atrofie cerebrală specifică bolii Alzheimer.
COEXISTENȚA DEMENȚEI DIN BOALA ALZHEIMER CU ALTE BOLI
Demența din boala Alzheimer poate coexista cu demență vasculară când episoade cerebro-vasculare (fenomene de multiinfarct) se suprapun pe un tablou clinic și un istoric ce sugerează boala Alzheimer. În conformitate cu constatările post-mortem, coexistența celor două tipuri apare în 10-15% din toate cazurile de demență.
SINDROMUL DEMENȚIAL “reprezintã deteriorarea extremă a persoanei, o coborâre în sindromul axial către limita de jos, adică se coboară de la inteligență la absurd, la animalizare. Tabloul poate fi agravat și accelerat în evoluție de episoade acute. Toate căile deteriorative se varsă în marele fluviu demențial al bolii Alzheimer, de aceea acest diagnostic pare uneori excesiv, abuziv, înainte de apariția fenomenelor neurologice (AAA). S-a ajuns să se vorbească de un pre-Alzheimer, pe un examen clinic de psihologie, etc” – A. Romilă, “Psihiatrie”.
PSEUDODEMENȚA
Depresia este afecțiunea psihică în care apar alături de tulburările non-cognitive – tulburări de somn, tulburări de alimentare și simptome cognitive – hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare, flux ideativ-verbal încetinit. Factorii motivaționali sau emoționali, cum sunt cei din depresie, ca și lentoarea motorie și fragilitatea somatică generală, pot explica eșecul performanțelor (activității) mai degrabă decât pierderea capacității intelectuale.
In depresie putem avea simptome cognitive care însă sunt cauzate de o lipsă a motivației, de slabă capacitate de concentrare a atenției, de insuficientă odihnă datorată tulburărilor de somn, de aceea este nevoie de o investigare atentă pe toate planurile: psihiatrică, psihologică, imagistică pentru stabilirea diagnosticului și stabilirea tratamentului adecvat de către medic.
EXAMENUL NEUROPSIHOLOGIC
Alături de examenul neurologic, psihiatric, examenul de laborator, imagistică, examenul neuropsihologic, „trebuie să facă parte din examinare în mod obligatoriu în cazurile de demenţă usoară sau probabilă, cu aplicarea de teste pentru aprecierea deficitului cognitiv ca și scale specifice pentru evaluarea depresiei (uneori depresia poate mima o demenţă sau se poate asocia unei demenţe).
PLASTICITATEA REŢELELOR NEURONALE IMPORTANŢA ÎN DEZVOLTARE ȘI RECUPERARE
Plasticitatea reţelelor neuronale sau neuroplasticitaeta este definită ca fiind „abilitatea creierului de a-și reorganiza neuronii pentru a forma noi conexiuni neuronale pe baza învăţării și a experienţei de viaţă” (C. Bălăceanu Stonici).
Se pot organiza sedinte de stimulare cognitiva pentru persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer in stadiu incipient, iar gratie neruoplasticitatii se pot ameliora unele manifestari clinice si prelungii functionalitatea persoanei.
Resurse:
DSM – V, 2016; ICD-10; „Psihiatrie” – prof. Dr. A. Romila, „Neurologie – notite de curs” – acad. C. Balaceanu Stolnici; Petersen, 2004; Braak, 1999
Multumesc domnului profesor Aurel Romila pentru coordonara lucrarii de disertateie „Evaluarea neuropsihologică și stimularea cognitivă a persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer cu debut precoce”
Iulia Pasarin – psiholog clinician si psihoterapeut integrativ specialist
Aveti nevoie de o evaluare?
Puteti face o programare la numarul de telefon 0728.967.011
Materialul poate fi preluat cu mentionarea sursei.