Stresul posttraumatic reprezintă reexperimentarea unui eveniment traumatic extrem care implică vătămarea corporală sau ameninţarea integrităţii corporale a propriei persoane sau a unei alte persoane. Despre stres posttraumatic vorbim si atunci cand o persoana asistă la un eveniment cu un puternic impact emoţional – incendiu, accident – sau află despre moartea violentă sau inopinantă, despe amenintarea cu moartea ori vătămarea suferită de un membru al familiei sau a unei alte persoane.
Exemple concrete de evenimene care pot cauza stresul posttraumatic:
- imbolnavirea sau accidentarea propriei persoane. Aici menţionam si avortul spontan suferit de persoana in cauză sau de partenera de viaţă
- asistarea la un eveniment tragic in care o persoană a fost vatamată fizic sau a decedat – accident auto, agresiune fizica, incendiu
- imbolnavirea – diagnosticarea cu o maladie gravă, accidentarea sau decesul unei persoane apropiate
- dezastru natural – incendiu, cutremur
- expunerea repetata la evenimente cu un puternic impact emotional – de exemplu violenta domestica
Simptome frecvente care apar in stresul posttraumatic:
- flash-backuri, amintiri legate de evenimentul marcant incluzand imagini, ganduri, percepţii, emoţii
- vise recurente legate de eveniment
- retrairea experientei traumatice – iluzii, halucinaţii vizuale şi/ sau aduditive şi / sau olfactive (mirosuri)
- reactivitate fiziologică la expunerea la stimuii interni sau externi care simbolizează sau seamănă cu un aspect al evenimentului traumatic – tanspiratii, ameteli, senzatia de mictiune frecventa, simptome gastrointestinale, palpitatii
- aparitia unor atacuri de panica declansate de stimuli care amintesc de eveniment
- evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma şi paralizia reactivităţii generale – eforturi in a evita gândurile, sentimentele sau conversaţiile asociate cu trauma; eforturi de a evita activităţi, locuri sau persoane care deşteaptă amintiri ale traumei; incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei; diminuare marcată a interesului sau participării la activităţi semnificative; sentiment de detaşare sau de înstrăinare de alţii; gamă restrânsă a afectului (de ex., este incapabil să aibă sentimente de amor); sentimentul de viitor îngustat (de ex., nu speră să-şi facă o carieră, să recăsătorească, să aibă copii ori o durată de viaţă normală).
- simptome persistente de excitaţie crescută (care nu erau prezente înainte de traumă), după cum este indicat de două (sau de mai multe) dintre următoarele: dificultate în adormire sau în a rămâne adormit; iritabilitate sau accese coleroase; dificultate în concentrare; hipervigilenţă; răspuns de tresărire exagerat.
Este important de stiut ca doar o parte dintre simptome se manifesta de obicei.
Psihoterapia crează cadrul si atmosfera necesara descarcarii, constientizarii, desensibilizarii, recadrarii, negocierii cu sine, acceptarii. Fiecare persoană reacţionează diferit la factorii traumatici, se comportă diferit in demersul terapeutic.
Succesul psihoterapiei depinde de implicarea clientului, de dorinta de schimbare, de renuntarea la eventuale beneficii secundare dobandite dupa evenimentul traumatic.
Psiholog clinician, psihoterapeut Iulia Păsărin
Din solidaritate si respect pentru familiile celor care au pierdut persoane dragi in incendiul de la Club Colectiv, pentru cei care au fost martori si salvatori Cabinet de Psihologie PsyEssential ofera consiliere psihologica gratuita în zilele de joi (17.00 – 20.00), vineri (14.00 – 20.00) si sambata (10.00 – 14.00). Programarile se fac la telefon 0728.967.011.
Cabinetul se afla in zona Str. Stirbei Voda (langa Cismigiu, Universitatea Nationala de Muzică din Bucuresti)